|
Personaggi
(in ordine di apparizione)
Pulicineja (che non parla)
Capo
Sotto Capo
Fidenzato
Signorina (Merlotta)
Cala Fandichi
Spinna Pullastri
Signora (madre di Merlotta)
Vecchja (madre di Spinna Pullastri)
Dottori |
|
|
| (Pulicineja inizia a formare 'a rota: suona il campanaccio, richiama gente nella piazza e, suonando e girando, guida le persone a disporsi in cerchio, ai bordi del quale si sistemano gli attori) |
|
|
Capo
Mû vi salutu amici nd'avarría,
ndi tornammi a bidiri, finalmenti,
ca mancu eu stessu mi lu supponía
ca vi trovu accussì, tanti cuntenti.
Eu di la stampa apprendutu nd'avía
ca oggi la mia patria è differenti,
ch'esti purificata lu sapía
ca si finiru l'accaparramenti.
E si ncarcunu sû aricordarría
'na vota vi spiegai certi argomenti:
dieci anni arredu, si non sbagghjarría,
vi dissi ognunu a postu mû si menti,
pecchì era bruttu comu si aggiscía,
per la classa proletaria specialmenti.
Qualunqui marabellu dirigía
e noi altri seguemu chiji esempi.
Ma la natura stancatu si avía
e creò un omu grandi e intelligenti:
questo, spiegando tutta l'energia,
rinnovò la nazioni e li coscienzi!
Appena giunsi prestu m'accorgía
ca mi trovavi in una bella ambienti,
così prestu mi vinni 'nta la 'día
e m'aju riunitu cu' 'sta genti.
E doppu ndi formammi in compagnía,
nd'avi di tandu chi giramu sempi,
e fin'ad oggi a quantu vandi jía
ad ogni puntu trovavi miglioramenti:
lavori chi nussunu nd'avi 'dia
l'Itaglia è modernata interamenti.
In America questu si dicía,
li giornali di ija parlanu sempi,
ogni itagliano di questo godía
videndo fari tanti avantamenti.
Il mondo tutto mû si menti in 'dìa
ca nci dobbiamo dari insegnamenti,
ogni nazioni, di giustu sarría,
di l'Itaglia mû segui l'andamenti.
Cui il beni del suo popolo vorría
non poti agiri certo differenti.
Qui tutto quanto segui in armonia
doppu formati 'st'accamaramenti.
Nessuno al mondu cridiri potía
chi un omo armunizza tanti aggenti.
Tanti problemi cui li risolvía?
Nessun altro potía aviri 'ssa menti.
Ed eu mû cangiu tema nd'avarrìa,
di politica sugnu incompetenti.
Però non negu ch'è di parti mia,
riconosco il volere eternamenti.
Tutti l'autorità applaudarrìa
e cu' esti di Caulonia specialmenti,
voi altri lu sapeti più di mia
c'amministraru sempri onestamenti.
E mo' mi sembra ca giustu sarrìa
mû mi ritiru, nommu parru sempi.
(agli attori)
Dunque voi altri della compagnia
ognuno parla qui, lecitamenti,
ca lu piaciri meu chistu sarrìa,
nommu parla qualcuno malamenti,
ca sarría bruttu û vi richjamarrìa.
Perciò vi pregu: stacítivi attenti!
Fine Capo |
|
|
|
Sotto Capo
Aveti inteso il Capo chi dicía?
Mostrámici con lui tutti ubbidienti.
Ma eu su' lagnatu, ca è la sorti mia,
mi faci fari delli scumparenzi.
E fu lu lussu la rovina mia,
mo' mi accorgiu e non pozzu fari nenti.
Da ragazzo in commercio mi mentía
e guadagnava moneta a sufficienti,
ca qualunque negozio mi rescía,
quandu vendía all'ingrossu, specialmenti.
Nessunu filu fari mi potía
e di ogni parti venenu clienti,
ed a tutti cridenza nci facía.
Intantu incignaru a cambiari li tempi.
Di quandu in quandu la tratta scadía
e dî debituri nessuno t' 'ava nenti,
nel negozio la mercie si finía
cu' senza sordi facivi cummenzi?
Qualchi commessu ogni tantu venía
e dassava 'u campiuni sulamenti.
Intanto si accorsi la sócera mia
e m' 'issi: "Chî zziti non facimu nenti!".
Mi disturbavi assai, e comu facía?
Mi misi e nci portai milli esempi:
non ci fu verzu mû la cunvincía,
e la figlia si mostrau più crudalmenti!
Modu cu' 'n attru zzita la facía,
questa per me è una offesa malamenti.
Mo' sugnu disperatu, ammenzu a via,
e fazzu nommu spúsunu contenti!
Ferma Sotto Capo
(esce) |
|
|
|
Fidenzato
Eu non capisco questu chi borría,
mû raggiuna così stupidamenti:
Tu, quali offesa 'nd'avisti di mia,
e mi offendi così pubblicamenti?
Si ti cacciaru non è colpa mia:
mio caro, tu agiscisti malamenti,
e comu amicu sai chi ti dirría?
Mû ti cacci a nui altri di la menti,
ca mû facimu chjassu 'on borría,
ch'è tempu mû si penza seriamenti!
Ti avverto che quella mo' appartieni a mmia,
'on c'è bisognu û ti dicu più nenti!
Lui, quandu era in commerciu, si bolía
sapía m'agisci comu altri aggenti,
ca la moneta seminandu jía
e mo' ogni giorno dichiara fallenzi.
E andava inquetandu la sòcira mia
mû nci dà la dota anticipatamenti,
e ogni giorno preghiera nci facìa,
ma ija non fu fessa û nci accunzenti!
E la ragazza mancu lu volía,
nci nd'avía dittu sì… forzatamenti.
È ccà presenti, e diri lu porría
si da ragazzi nui ndi amammi sempi,
(entra Signorina)
ca quasi pazzu nesciutu nd'avía
ca fummi pocu iorna indifferenti,
ija lu sebbi e vinni in casa mia,
in compagnia con sua mamma, certamenti.
Pecchì fusti affettuosa assai cu' mmia
vogliu mû ndi spusamu prestamenti!
Ferma fidenzato |
|
|
|
Signorina
Si cridi, eu nd'aiu prescia più di tia,
lu sa' ca non solu fari reticenzi.
E tanti volti dittu ti nd'avía
û t'appronti, ch'a mmia 'on mi manca nenti,
ca lu curredu allestutu l'avía
di quandu mi zzitijài cu' 'mbroglia genti.
Poi cercava mû 'mbroglia puru a mmia,
ma s'avía fattu i cunti malamenti,
ca già la scusa trovandu la jìa
pecchì a quell'omu l'ho 'bborrito sempi!
'Na cosa contra 'ngenio ca volía,
poi tutte le sere jía a divertimenti,
e la mia mamma puru s'accorgía
e cuntràrji l'amici e li parenti.
Inveci su' tutti cuntenti pe' ttia,
che ogni giorno ti fannu avantamenti!
Eu già conzigli di nessuno volía,
'chì tu nescisti mai di 'sta menti,
ca puru quandu dormu sî cu' mmia,
per ogni notti mi lu 'nzonnu sempi.
Perciò mû ti disbrighi diciarría,
ca ndi spusamu e simu più cuntenti.
Mo', certi, fannu chija lungaría,
a quelli su' contraria fortementi,
e 'na sciocchezza sembra ca sarría
una û si priva i certi godimenti…
Ca cuntu l'uri, cui lu cridarrìa?
Lui si accorgi, e m'accarizza sempi.
Perciò mi fici tanta simpatia,
nd'avi modi attiranti a sufficienti.
Ferma Signorina
(escono Fidenzato e Signorina) |
|
|
|
Sotto Capo
Eu no' n'è giustu mû tollerarría
'stu criticari continuamenti.
Lu pianu è fattu, si mmi riesciarría
di quellu chi dicisti ti ripenti!
(entrano Cala Fandichi e Spinna Pullastri)
Si quelli antichi amici trovarría,
speciali unu chi nci è û m'accunzenti.
Dunqui, Cala Fandichi, a ttia volía,
e 'st'attru amicu puru avi mû senti:
farríssivu vu' dui 'na guapperia?
Ma eu non vogliu 'sta cosa senza nenti,
ca' 'na bella summetta vi darría
e ncarchi notti û passati cuntenti.
Eu mû puniscu 'na donna nd'avarría,
ca' si mostráu cu' mmia disubbidienti.
Mentri eu l'amava e beni nci volía,
ija s'amava con un suo parenti
e, sparti, in piazza pubblica dicía
ch'eu su' 'nu chjacchjaruni e 'mbroglia genti!
Eu di vui altri disidararría
mû vâ rapiti, cu' zzitu presenti,
e mû mi la portati a casa mia,
perché debbu punirla fortementi.
E si ncarcosa vi succedarría
cu' moneta si aggiusta prestamenti.
Dunqui, Spinna Pullastri, staci a ttia,
nui chjù amici 'i prima simu sempi,
e s'accettati la proposta mia
mi lu diciti mo', subitamenti.
E ca vi rifiutati 'on cridarría,
câ nnùi li cosi ndi resciru sempi.
La dicisioni dunqui aspettaría,
non vi fati aspettari lungamenti.
Fine Sotto Capo
(esce) |
|
|
|
Cala Fandichi
Mû ti cuntentu amicu meu vorría,
ma è una cosa scabrosa, malamenti,
ca ccà 'n galera jíri si porría,
e 'u fidenzatu è 'na mala simenti!
Se fossi di nascosto arrischjarrìa,
ma l'affari nesci sempi malamenti.
Mû studiamu la cosa diciarría.
Vendicari 'on ti poi diverzamenti!?
Ma no'mû sembra ca manca pe'mmia.
Dunque, tu, di 'stu fattu cosa penzi?
Pecchì da solu chi fari porría?
Cca si non simu dui 'on si faci nenti.
Coraggiu e sangu friddu nci vorría,
tu quellu ch'eri credu ca sî sempi,
ca nd'ebbi sempi fiducia di tia,
tu sî unu c'arrischji veramenti!
Jà cu' 'na bella scusa si jarría,
chi a ttia ti manca comu 'u ti presenti?
Ma eu 'n'attra cosa nd'aiu 'nta la 'dia,
ca sunnu maliziusi quelli agenti,
câ mmámmisa 'na vota la sapía,
ma mo' non mi canusci facilmenti.
Già su' pentitu ca mi promentía,
rovinu 'na ragazza senza nenti!
Mo' sarría bruttu û mi rifiutarría.
Ma tu, chi ssî dicisu, m'accunzenti?
Pecchì di giustu pari ca sarría
û mi rispundi bellu chiaramenti.
Forma il tuo pianu e mi lu dici a mmia,
ca s'è il caso agimo prestamenti.
Ferma Cala Fandichi |
|
|
|
Spinna Pullastri
Si cridi, più coraggiusu ti facía,
ma sî 'nu pagurusu malamenti.
Pe' 'stu servizzu dassa fari a'mmia
e vidi comu resci facilmenti.
Forzi eu práticu sugnu più di tia,
política 'nci voli, veramenti,
ca sai qual'esti l'intenzioni mia,
e tu lo stessu nd'hai mû ti presenti.
Questu, se il fidenzato 'on ci sarría,
nci 'cimu: û veni ca iju è malamenti,
si poi con questu non di resciarría
si inventano altri cosi convincenti,
ch'eu puru 'n coju mi la 'mbuttarría,
si fossi a bbanda chi no'n'avi agenti.
Ma 'n'attra cosa mû sacciu vorría:
si quellu nd' 'una i sordi veramenti.
Ma nui ndi la portamu jani a mmia,
e si non molla 'on cunzignamu nenti!
Ca eu di diverzi diri lu sentía
ca lui si trova póviru e pezzenti.
Ma pe' nnui sempi útili sarría,
ca nd'avi ija dinari a sufficienti.
Chi sarría bellu mû ndi resciarría!
M'a ttia ti vedo timido pa' ssempi,
e sarría bruttu mû s'accorgiarría
ca ncarcosa t'affliggi 'nta la menti,
pecchì la donna nd'avi furbaría,
e ti canusci all'uomo tempu nenti!
Mo capiscisti tutta la mia 'día?
Si bboi û jamu, di mo' su' prontu sempi.
Ferma Spinna Pullastri |
|
|
|
Cala Fandichi
Nessunu dubbiu e nessuna spagnía
e potimu partiri prontamenti,
e ndi nda jàmu belli in compagnia
e cu' manieri garbati ti prisenti.
Eccu qual esti l'impressioni mia:
ca 'u fidenzatu è armatu finu ê denti!
Lu vidi ch'esti chi bbeni pe' 'sta via?
Ma tu no' lu canusci facilmenti.
Ma ca' va in campagna cridarría,
è cu' fucili a tracollu, si sta attenti!
Si si nda vaji megliu resciarría.
Sbrigati! No' stari mû tâ penzi!
Eu scordatu 'na cosa mi nd'avía:
tu di sconosciutu hai mû ti prisenti,
mû canusci qual è mi guardi a mmia,
ca ti fazzu 'na 'nzinga sulamenti.
Ferma Cala Fandichi |
|
|
|
Spinna Pullastri
Eu mi sembra ca dittu ti nd'avía
ca li mei piani mi resciru sempi,
non discutiamo più, seguimi a mmia,
quandu arrivamu saluti sulamenti.
(entrano Signorina e Signora)
Eccu, dui donni vénunu a 'sta via:
una è ragazza, ed è bella pa' sempi,
puru sua mamma ancora piaciarría,
su' tutt'i dui personi intelligenti.
Non credu mû su'astuti comu a mmia,
ma in suggizioni pari ca ti menti.
Bongiornu! Aveti tanta cortesía,
eu non sacciu cu' siti veramenti,
simu dui foresteri in compagnia
e simu spaventati malamenti!
Mentri venemu ccà, lungu la via
un uomo mandava gémeti morenti,
'nu giuvanottu, forzi a caccia jía,
e nci sperrò il fucile, certamenti.
E m' 'issi si a fidenzata avvertarría
e mû fazzu mû veni cu' mmia, subitamenti.
Non vi schjantati, signurina mia …
Ferma Spinna Pullastri |
|
|
|
Signorina
Schjantu ca m'apparteni, certamenti!
Mamma, tu veni, fammi compagnia,
sembra che il fato mi batti sempi.
Bell'omo, chi distanza 'nci sarría?
Vidístivu s'è feritu gravamenti?
Eu prima a' casa mû vaju avarría:
jamu jà a 'nu malatu senza nenti?
Ma 'na vettura megliu û trovarría,
così si trasporta cca immediatamenti!
Ma… lui stessu… comu si fería?…
A mmia 'stu fattu assai dubbi mi menti!
Qualchi nemico meu si divertía,
ed éssiri non può diverzamenti.
Megliu la leggi mû si avvertarría.
Sto perdendo la testa interamenti
e mia mamma è schjantata più di mia:
mi sembra ca si mostra indifferrenti.
Ferma Signorina |
|
|
|
Cala Fandichi
Quanti cosi vi vannu 'nta la 'día!
Viniti, prestu, e sta allegramenti.
Si ncarcosa bisognu nci sarría
nd'aju 'nu saccu di medicamenti.
Vostra mamma bisognu 'on ci sarría,
nui vi trattamu megliu dî parenti.
Questa è schjantata, e aiutata vorría,
danci il tuo braccio e camminati sempi,
e si ncarcunu vi 'mpedisciarría
a 'stu mumentu cuntu eu sulamenti.
Vui fati la retrosa, cara mia?
Coraggiu! Avanti! Non penzati nenti!
Ferma Cala Fandichi |
|
|
|
Signora
Mû vi scostati súbitu dirría,
e tu a lu latu meu hai mû ti menti:
tu sî figliola, e nd'hai m'abbadi a mmia!
Chi t' 'innu chissi non cridiri nenti,
ca sunnu chini di birbantería,
si fannu 'nzinghi continuamenti.
Chi bi 'èvevu mentitu 'nta la 'día!
Eu sacciu chi facévuvu ad attri tempi,
e mû partiti súbitu dirría,
sinnò ncarcunu vi getta li denti!
Si lu jénnuru meu lu' 'ppurarría
tutti i dui vâ passati malamenti,
ca pe' malizia vi superarría!
Questi sunnu dui latri e malviventi
e quell'omu mandati l'avía,
ca lui è puru un altro delinguenti!
Ma mo' si dassa serviri di mia,
iju e 'st'amici chi sunnu presenti.
Dunque, no' stati più in presenza mia,
ca vi denunziu mo', subitamenti!
Mû 'nzultati 'na famiglia 'nta la via
a scopu di rapina puzzulenti!
Ferma Signora |
|
|
|
Cala Fandichi
Ca sbagliástuvu l'ura diciarría,
vui vi allargati a vucca malamenti,
e pe' dispettu vostru mo' farría
vostra figlia cu' mmia mû staci sempi!
All'òpira, cumpagnu, diciarrìa…
Ferma Cala Fandichi |
|
|
|
Signora
Vigliaccu! 'I mani a' ppostu ha' mû ti menti!
Si ncarchidunu aiutu mi darría
ca' 'sta figlia mi mori di spaventi!
Ferma Signora |
|
|
|
Fidenzato
(entra col fucile)
Ih! Chi nci fannu di la zita mia!?
Pari ca sentu chjassu malamenti!
Ferma Fidenzato |
|
|
|
Cala Fandichi
Cumpagnu, mû scappamu diciarría,
sinnò chissu ndi spara certamenti!
Fine Cala Fandichi |
|
|
|
Fidenzato
Vannu fujendu ca vítturu a mmia!?
Mo' fazzu tutti i dui û dormiti sempi!
(spara due colpi: Cala Fandichi esce, Spinna Pullastri cade)
Unu catti, ma l'attru scumparía:
nci nd'ebbi a puntari malamenti.
Ma si affendiru la famiglia mia,
mentra nô trovu in cerca vaju sempi!
(entra Vecchja chiamando il figlio)
Merlotta, dimmi: cui t'inquetáu a ttia?
Nd'hai abbacu, vecchja, mû jetti lamenti!
Ferma Fidenzato |
|
|
|
Vecchja
Figghju! Trisoru di la vita mia!
Mori e a tua mamma no' nci dici nenti?
Ca 'sta disgrazia cui si la cridía!
Quantu doluri 'sta mia vita senti!
Sventura a tutti mû nci arrivarría!
'Stu fìgghju mi cacciaru di li senzi!
Tu non sentisti mai chi ti dicía,
nommu vai cu' cumpagni malamenti.
Mo' chi nci fazzu, ch'esti a l'angonía!?
(entra Dottori con valigia, che posa per terra)
'Nu médicu mi veni senza nenti?
Eppuru û convinciu û venarría,
pe'd'iju no' nci su' medicamenti!
Dû restu, vaju e viju chi dirría.
Médicu! Vegnu mû vi 'nquetu sempi!
Eu 'na visita urgenti mo' vorría:
fu feritu meu figghju, malamenti,
ca fu sparatu scangiu, cridarría,
e mi spagnu ca mori d'innocienti.
E mû veniti súbitu vorría
ca è abbandunatu, non vidi e non senti!
Eu li capiji mi li scipparría,
passavi cu' 'stu figghju sufferenzi!
Lu più sangu d'arredu nci curría…
Ferma Vecchja |
|
|
|
Dottori
Vecchja! Si parri assai 'on facimu nenti!
(lo visita)
Cca nu misi di tempu nci vorría
pemmu nci cacciu 'u chjumbu sulamenti:
(lo gira)
è comu 'nu gramoni, cara mia,
e non si guarisci tantu facilmenti!
(lo rigira)
È tuttu tripa tripa di 'sta via!
Vidimu s'è privatu di li senzi:
Spinna Pullastri! Rispúndimi a mmia:
ti senti ncarcosa internamenti?
E si non parri è peju pe' ttia!
Vecchja, avivi ragiuni ca' non senti.
Eu mo' la testa nci visitarría,
ca l'ha presu qualchi pallina leggermenti,
'chì non furu' botti û 'nzurdía.
(all'orecchio del ferito)
Dunqui, ti fidi û m' 'ici chi ti senti?
'Nu bruttu dubbiu nd'aju 'nta la 'día
e vogliu mû lu osservu novamenti.
(gli visita il sedere)
La vecchja tandu raggiuni nd'avía,
dû culu manda sangu a sufficienti !
Mo' si vidi la svertezza mia
e s'aju sali 'nta li sentimenti!
Chistu mortu chjamari si porría,
lu vîti ca rihjata pocu e nenti?
E si sarva ca chjamaru a mmia!
Vecchja, porta pe' ccà 'ssi ferramenti!
(la Vecchja gli porge la valigia)
Lui tenutu non criju mû vorría,
e tu nd'hai nommu fai tanti lamenti!
Ferma Dottori |
|
|
|
Vecchja
Ed eu mi fidu nommu ciangiarría?
'Stu figghju nd'avi pocu patimenti!
Prima 'i 'stu fattu lui puru suffría,
ma non ci dava specia veramenti:
(indica la zona pubica)
ccà sutta 'nu 'nchjureju 'nci venía
e nci 'ngrossava sicundu li tempi…
Ferma Vecchja |
|
|
|
Dottori
Chissu chi dici tu è 'na fissería!
Ccà bisogna penzari seriamenti.
Ca è guajarusu vidutu l'avía,
facisti û perdu, tu, tempu senza nenti!
Girámulu 'nu pocu più a 'sta via,
a cavaju sup'a 'sta seggia hai mû ti menti.
(lo sistemano a cavalcioni su una sedia. Prende un grosso barattolo)
Cu 'sta pumata mo' lu luntarría
e nci cacciu i pallini prestamenti.
'Stu scátulu ncarcunu 'u tenaría ?
(al ferito)
E tu, si movi, suffri maggiormenti.
(con una grossa tenaglia estrae una una ghianda, a mo' di pallottola)
Chiju a caccia i lupi forzi jía,
ed essiri non può diverzamenti:
(mostra la ghianda)
sti tundani, sinnò, chí volía?
O 'i carricáu pe' ttia, direttamenti?
(Estrae una certa quantità di ghiande)
Oh, quantu rroba di 'n coju nd'avía!
Mo' più leggiu nd'avarrissi mû ti senti.
(mostra una bottiglia)
Pe' pocu jorna modu nd'avarría
mû si piglia 'sti gocci solamenti,
(mostra una grossa palla)
e doppu 'stu cristeri nci farría,
l'organismu û finziona novamenti.
E di mo' 'n zzupa, vecchia, staci a ttia
mû nci 'uni û mangia dilicatamenti,
nommu s'ingustia e poi û torni jani a mmia,
û veni ogni mumentu û mi turmenti!
Ferma Dottori |
|
|
|
Vecchja
Dutturi, û v'incommitu 'on vorría,
ma nd'aiu û tornu û v' 'icu chi si senti.
Ca torna in vita nuju lu cridía:
vui comu siti tantu intelligenti!
'Ssa testa è differenti di la mia,
non c'esti 'n attru comu a bbui tantu sapienti!
Si sana, maritari si porría?
Chija cosa nci duna impedimenti?
Figghjiu! Ti senti megliu, amuri mia?
'Stu medicu ti fici assistimenti!
Chiju chi ti sparáu, mo, chi bborria?
Si ti fidi 'n galera hai mû lu menti!
Ca di li mani cacciatu ti avía,
pemmu nd'avi tua mamma sturdimenti.
Mo' lu piaciri meu sai chi sarría?
Mû ti viju guaritu interamenti,
ca sugnu stanca di quantu ciangía
ed a dijunu continuamenti,
ca lu pitittu perdutu nd'avía,
la notti sveglia mi la fici sempi.
Ferma Vecchja |
|
|
|
Spinna Pullastri
Vogliu mû mi parduni, mamma mia,
t' 'etti disturbi continuamenti!
E di mo' 'n zzupa ti promenterría
ca ti fazzu cuntenta mû sî sempi,
ca si no' nc'eri tu, certu moría.
E chiju chi mi sparáu non curpa nenti,
pecchì 'na brutta offesa eu nci facía,
ca sugnu cotraru senza sentimenti!
Ca 'sta curpa ncarc'attru l'avarría
e m'acquistava la morti di nenti.
Mo' doppu tuttu mi guarisciarría,
fazzu cui mi mandau mû si ripenti!
Intantu pari ca fami sentarría,
nd'avi assai tempu chi non mangiu nenti,
pocu salami si ssi trovarría,
di chissi nd'avi più d'unu facilmenti.
Pe' 'nu malatu ognunu vû darría,
ammazzaru porci anticipatamenti.
Fine Spinna Pullastri |
|
|
|
Vecchja
Chissa è cosa chi mali ti farrìa,
tu verdura nd'hai û mangi sulamenti,
e carni 'i pinna, si si trovarría,
cu' fidulini, comu i parturenti.
Si no' 'nto megghju faci ricadía,
perciò dû primu nd'aju û staju attenti,
non vogliu û mori pe' causa mia.
(entrano Signora e Signorina)
Pe' lu sarzizzu, appressu, non penzari nenti,
û trovu pe' lu medicu e pe' ttia,
cu' ncarcosa nd'hai mû ricumpenzi?
Sacc'eu cu' nd'avi, è cura mia.
(escono Vecchja e Spinna Pullastri)
Fine Vecchja |
|
|
|
Signora
S'era perzuna bona?… Non guaría!
Nci abbacava mû nd'avi assistimenti!
Già, ca pe' mmia era peju si moría,
spendía dinari e nd'avia sturdimenti.
Sulu 'na cosa mi dispiaciarría:
cu' curpa impunitu û resta sempi!
Ch'eu cu' 'na sula figlia chi nd'avìa
la vedu disturbata, quasi sempi.
E mû nci fazzu 'na cura vorría,
ca' doppu chi si schjantáu non mangia nenti.
Quandu agitatu lu zitu vidía
si pigliava di colira pe' sempi.
Perciò, ditturi, disiderarría
mâ visitati vui, minutamenti.
Una ch'è ricca chi nci servarría
si bbidi li figlioli sufferenti!
Ca ija 'nu garompilu paría,
mo', sâ guardati, pallida esti sempi.
Marlotta, sai tua mamma chi bborría?
Mû nc' 'ici a lu dutturi chi ti senti,
ca si non ti guarisci, cara mia,
puru ca spusi, siti mai cuntenti?
Pecchì eu qualunqui mezzu l'usarría,
lu sai quantu ti vozzi beni sempi,
ca di quandu tuo padri mi moría
mi la fici suffrendu quasi sempi.
Eu no' mmi maritái quasi pe' ttia
e nd'ebbi matrimonia a sufficenti,
ed ancora più di unu mi vorría,
ma pe' lu beni toi non fazzu nenti.
Tu mi capisci chi diri vorría,
di chi ti dicu nd'hai mû si ubbidienti.
Lu fidenzatu toi mi piacerría,
ca è senzíbili, a tutto mi accunzenti.
Perciò li nozzi toi affrettatu avía,
cumparíu sconzu e non fícimu nenti.
Modu appena ti curi, cara mia,
spúsati, e siti tranquilli e cuntenti!
Fine Signora |
|
|
|
Signorina
Eu prima tanta beni mi sentía,
mo' su' malata pe' tanti spaventi.
Ca mi trovava cu' la paci mia,
e mû spusu cuntava li mumenti.
Chiji dui facci brutti, cui i cridía
ca fannu 'na cungiura malamenti?
Ca restu sutta 'u corpu, mi cridía,
quandu mi accorzi di li tradimenti.
Doppu di tandu 'na malinconia
e debolezza continuamenti!
Sacciu, dutturi, chi mu mi farría?
Mi mentu û mangiu e non mi piaci nenti.
Vîti si medicina nci sarría,
ca si sanu vi pagu largamenti.
Accussì lu zitu meu cuntentarría,
ca mi vidi malata e piangi sempi.
Mu stati attenti, medicu, vorrìa
già vui nd'aviti studi a sufficenti.
Fine Signorina |
|
|
|
Dottori
Tu nd'hai sulu 'nu pocu d'animía
e ti guarisci, non penzari nenti.
Pocu ignazioni mo' t'ordinarría,
e nd'hannu mû ti fannu esattamenti!
Anzi, pe' prima veni a casa mia
ca dui o tri tî fazzu eu, profundamenti!
Ca la ziringa addetta nci vorrîa:
l'aju, e di 'sti cosi fici sempi!
E nd'hai mû mangi beni, cara mia,
e mû sgozzi uova, continuamenti!
Ch'eu nd'ebbi a tanti cu' 'ssa malatia,
e di 'sti cosi nci ordinavi sempi.
Mo' tratteniri più non mi porría,
ca nd'aju m'assistu ad attri sufferenti.
Tutti chiji chi sunnu all'angonía
non moriru, quandu eu sugnu presenti!
(esce Dottori, entra Fidenzato)
Fine Dottori |
|
|
|
Fidenzato
Eu stessu mancu pari ca cridía
ca nd'avi uomini ancora fora senzi,
e unu rovinari si porría,
ca l'omu a chiji 'i frega 'nti penzamenti,
ma chiju chi li mandáu a mmia mi sapía,
ca nc' 'etti tanti voti inzignamenti.
E si campamu vecchji ncî darría
e no' mi dati tortu, cu' mi senti,
pecchì si aviva messu 'nta la 'día
mû mi faci mû suffru eternamenti.
Dal restu tema mu cangiu avarría,
ca oji è festa di divertimenti
e ognunu di nui certu vorría
'sti tri jornati mî faci cuntenti.
C'anticamenti accussì si agiscía
e 'sti godiámi si fíciru sempi.
Ca di li vecchji diri lu sentía
ca tandu dicenu verzi a sufficenti,
pecchì parecchi poeta nd'avía:
parrava ognunu sicundu l'isempi.
Chìji sapenu tutti più di mia
ca avenu altri principi e altri senzi.
E perciò a tutti scusa cercarría
si non parrammi tutti esattamenti.
E prima û partu vi augurarría
û passati tutti i festi cuntenti! |
|
|
Fine
|
|
|
Torna sopra
|
|
|
|
|